Aproape totul despre sarbatoarea Sfantului Andrei! Superstitii cu strigoi care fura mana vacilor si alungarea duhurilor rele cu cununi de usturoi

Astazi este 30 noiembrie, ziua Sfantului Andrei, o zi speciala pentru romani, intrucat Sfantul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul lor. Sfantul Andrei este primul dintre apostoli care a propovaduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat cel care a crestinat poporul roman. Nu intamplator, sute de mii de romani poarta numele sfantului Andrei.


Sfantul Apostol Andrei este numit si „Cel dintai chemat”, deoarece el a fost primul care a raspuns chemarii lui Iisus Hristos la apostolat. Numele Andrei deriva din grecescul Andreas, care inseamna „viteaz”, „barbatesc”.

Sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei apare, in ziua de 30 noiembrie, in calendarele ortodox, romano-catolic, luteran si anglican. In Scotia, insa, el este sarbatorit la 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfantului Andrei.

Cine a fost Sfantul Andrei

Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, Apostolul romanilor, a fost frate al Sfantului Apostol Petru, amandoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflata pe malul lacului Ghenizaret.

Sfantul Andrei este cel care pentru prima data l-a facut cunoscut pe Hristos, spunandu-i fratelui sau Simon (Petru). ca l-a aflat pe Mesia. De aceea Sfantului Andrei i se mai spune si Apostolul Cel dintai chemat al Domnului.

Sfantul Andrei a fost la inceput ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul si de la acesta a aflat de intruparea Mantuitorului Hristos. Caci Sfantul Proroc si Inaintemergator Ioan l-a aratat pe Iisus, zicand: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan, 1, 29). Atunci Sfantul Andrei, impreuna cu un alt ucenic, s-a dus dupa Hristos: „Iar Iisus, intorcandu-se si vazandu-i ca merg dupa El, le-a zis: Ce cautati? Iar ei i-au zis: Rabi (invatatorule), unde locuiesti? El le-a zis: Veniti si veti vedea. Au mers deci si au vazut unde locuia; si au ramas la El in ziua aceea”. (Ioan 1; 38-40)

Cand Iisus a intrat in Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut si a fost martor la toate patimile Mantuitorului si s-a bucurat impreuna cu Maica Domnului si cu ceilalti apostoli, cu femeile mironosite de Invierea Sa.

Cum a ajuns Sf. Andrei in Dobrogea. De unde vine numele de „Crucea Sfanului Andrei”

Misiunea de crestinare a neamurilor pe care a avut-o Sfantul Apostol Andrei a inceput dupa Inaltarea Domnului la cer si dupa Cincizecime. Atunci Sfintii Apostoli au tras la sorti si au mers in toata lumea, pentru propovaduire.

Potrivit traditiei Bisericii, sortii au decis ca Sfantul Apostol Andrei sa mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, cu tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (Dobrogea) si pana in Crimeea.

Traditia si folclorul romanesc amintesc despre prezenta Sfantului Apostol Andrei in partile Dobrogei, unde apostolul si insotitorii sai si-au gasit loc de odihna intr-o pestera. In anul 1943, episcopul Chesarie Paunescu al Dunarii de Jos a sfintit acest asezamant cu numele de „Pestera Sfantului Apostol Andrei”. In prezent in acest loc a fost ridicat un complex monahal, Manastirea Sfantului Apostol Andrei.

Sfantul Apostol Andrei a avut un sfarsit de mucenic, fiind rastignit, la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus mai pe urma „Crucea Sfantului Andrei”.

Sfantul Andrei, ocrotitorul romanilor si al Catedralei Neamului

Sfantul Andrei se bucura la noi in tara de o cinstire deosebita, fiind considerat Apostolul romanilor sau crestinatorul poporului roman. Numeroase biserici si manastiri l-au luat ca ocrotitor, praznuindu-l in fiecare an.

In sedinta din mai 1995, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca ziua praznuirii Sfantului Apostol Andrei sa fie trecuta in calendarul bisericesc cu cruce rosie, intre sfintii mari ai Ortodoxiei.

Sfantul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul Romaniei, in anul 1997. Ziua praznuirii sale a devenit sarbatoare bisericeasca nationala, ca urmare a Hotararii Sfantului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorita evlaviei poporului drept-credincios fata de Sfantul Apostol Andrei.

De asemenea, Sfantul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Nationale – Catedrala Mantuirii Neamului.

Traditii, superstitii si obiceiuri de Sfantul Andrei

In noaptea de Sfantul Andrei, hotarul dintre cele vazute si cele nevazute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Noaptea de Sfantul Andrei (29-30 noiembrie) este considerata de multi echivalentul Halloween-ului romanesc, datorita mai multor traditii si superstitii legate de sarbatoarea Sfantului Andrei.

„Andrei cap de iarna”(asa cum i se spune in Bucovina) permite producerea unei imbinari intre lucrurile malefice si cele benefice, disparand hotarul dintre ele. Astfel, in noaptea Sfantului Andrei, “umbla strigoii” sa fure “mana vacilor”, “mintile oamenilor” si “rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morti, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe taramul de dincolo si care, in aceasta noapte, devin periculoase, distrugatoare, aducand calamitati, boli si nefericire.

Usturoiul ofera protectie fata de strigoi

Iata de ce, in multe locuri, gospodinele atarna cununi de usturoi ori ung portile, usile si geamurile, dar si cotetele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni patrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni  ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protectie fata de duhurile malefice, precum si ca modalitate de a atrage un posibil partener de viata, a ursitului (dupa ce, in prealabil, usturoiul a fost sfintit la biserica si pastrat la icoana). Ca mijloace de protectie fata de strigoi se mai folosesc firimituri de paine imprastiate in curte – pentru ca duhurile sa nu intre in casa dupa mancare – si candele aprinse langa icoane. Animalelor din gospodarie li se pune in hrana busuioc sfintit si in apa agheasma.

De asemenea, se descanta droburi de sare, care se ingroapa sub grajd, pentru a fi scoase la suprafata de Sfantul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

Prevestirea viitorului de Sfantul Andrei. De ce se pune busuioc sub perna

In noaptea Sfantului Andrei, oamenii aduc in casa crengute de visin, le pun in apa si, daca infloresc pana la Craciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semanarea de grau in mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lasate in pod pana la Craciun – cele stricate sunt semn de luna ploioasa, cele incoltite sunt semn de bogatie.

Fetele care vor sa-si afle ursitul ascund sub perna busuioc sfintit, astfel incat chipul barbatului sa le apara in vis, apeleaza la “facutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, carbuni incinsi si incantatii magice, sau, la miezul noptii, se uita intr-un pahar cu apa “neinceputa”, asezat pe cenusa, in care lasa sa cada o verigheta sfintita.

In unele zone, se crede ca ursitul se poate vedea daca fata se asaza goala intre doua oglinzi, cu o lumanare in mana.

Pe de alta parte, conditiile meteorologice din noaptea Sfantului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, daca afara este senin si cald. In schimb, un cer intunecat, cu luna plina, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarna cu troiene mari.

Mitul lupului varcolac

Sfantul Andrei a fost numit si „Apostolul Lupilor”, titulatura izvorata din prezenta apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al caror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, lupii incep sa vorbeasca cu grai de om, iar bariera dintre viata si moarte slabeste, astfel ca strigoii si moroii incep sa umble pe pamant, in locurile pe care le vizitau cand erau in viata.

In noaptea Sfantului Andrei se crede ca lupii incep sa vorbeasca, isi pot misca gatul, devin mai sprinteni, iar oamenii care ii aud afla secrete groaznice. Plata este insa una teribila, pentru ca acesti oameni vor fi atacati de lupi si se vor transforma in varcolaci.

Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic in gospodarie, pentru ca animalele de prada sa nu-i atace vitele. Acestea pot fi insa protejate si cu ajutorul unor cruci confectionate din ceara de albine.

Batranii credeau ca in „noaptea strigoilor” casele lor sunt bantuite de sufletele oamenilor rai si ca singura metoda de a se proteja era sa unga cu usturoi usile, geamurile, cotetele animalelor si hornul casei. Cei mai zelosi se ungeau pe la incheieturi cu usturoi, noteaza istoricul Ania Moldoveanu. Iar pentru a impiedica patrunderea spritelor rele in case, oamenii intorceau toate vasele si canile cu gura in jos, pentru a nu exista „nicio gura de intrare” in locuintele lor.

Pana la Craciun, femeile nu mai tes si nici nu mai torc, ca sa nu starneasca mania Maicii Domnului

O alta superstitie legata de ziua de Sfantul Andrei este ca fetele necasatorite care isi pun un fir de busuioc sub perna isi vor visa ursitul. La miezul noptii, exista obiceiul ca fetele tinere sa intoarca un ulcior cu gura in jos, apoi puneau carbuni incinsi pe fundul vasului de lut si rosteau cateva cuvinte pentru a cuceri barbatul iubit. Se spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, incantatiile si rugaciunile sunt mai puternice.

Agheasma si busuiocul erau si ele folosite in alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alaturi de usturoi, inclusiv la prepararea mancarurilor, dar si in hrana pentru animale.

De ce se pune graul la incoltit de Sfantul Andrei

Bunicii obisnuiau sa puna de Sfantul Andrei grau la incoltit intr-un vas, cu putina apa sau pamant. Acum insa, putini sunt cei care mai stiu de ce se pune la incoltit graul de Sfantul Andrei. Superstitia spune ca inaltimea si desimea graului crescut pana la Anul Nou arata cum va fi anul viitor pentru persoana respectiva. Un grau sanatos si inalt semnifica un an prosper si un viitor imbelsugat, dar si sanatate si succese.

Graul pus la incoltit poate prevesti si cat de bogata va fi recolta anului care urmeaza. Un grau bogat anunta un pamant rodnic si o recolta generoasa, insa un grau scurt si uscat prevesteste un an sarac in recolte.

Un alt obicei legat de grau spune ca fetele care vor sa afle cu cine se vor marita trebuie sa puna 41 de boabe de grau sub perna, iar acela care le va fura graul le va fi sot.

Ziua Sfantului Andrei marcheaza debutul sezonului sarbatorilor de iarna, care vor continua cu Sfantul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, si se vor incheia de Boboteaza, pe 6 ianuarie. (I.P.)

(surse: Agerpres, Mediafax, News.ro)




Leave a Reply