Prima saptamana din martie a fost a asa numitelor active refugiu, cum sunt metalul galben si, mai nou, aurul digital – metalul galben.
Banii „aruncati din elicopter” – intr-un efort al guvernelor si bancilor centrale de a mentine economia pe linia de plutire, in cele cateva luni ale Marii Inchideri provocate de epidemia Covid 19 – trebuiau sa fie recuperati intr-un fel sau altul.
Cea mai la indemana metoda a fost cea a cresterii preturilor, iar atacarea Ucrainei de catre Rusia, care a declansat criza energetica, au ridicat inflatia la doua cifre.
In astfel de situatii, investitorii cauta plasamente cat mai sigure. La inceput au fost dolarul american, care a reusit sa revina pentru scurt timp la paritatea cu euro, francul elvetian sau yenul japonez.
In ultimul an, inflatia nu a dat semne ca ar reveni in apropierea tintelor pe care si le propun principalii bancheri ai lumii, iar Fed sau BCE si au mentinut dobanzile de politica monetara la maxime ale ultimelor decenii.
Pietele si-au adus aminte de cel mai vechi si sigur refugiu – metalul galben. Iar, in ultimele zile, acesta a atins, aproape zilnic, noi maxime istorice. Vineri, el a crescut la un nou record de 2.194 dolari/uncie, ceea ce a provocat majorarea pretului gramului de aur la 316,8932 lei, mai mult cu peste 16 lei fata de inceputul anului.
Trecerea criptomonedelor din underground in mainstream, dupa ce SEC (Comisia de Valori Mobiliare din SUA) a aprobat infiintarea de ETF-uri bazate pe evolutia bitcoin, a impulsionat plasamentele in moneda digitala (ETF sunt fonduri care permit investitorilor sa profite de variatiile bitcoin, fara a cumpara direct criptomoneda, si le ofera posibilitatea de a vinde in orice moment). Iar, din aprilie, oferta se va reduce, dupa ce recompensa minerilor de bitcoin se va injumatati.
Motive de crestere a pretului. Iar bitcoin a reusit vineri seara, in Statele Unite, sa atinga un nou record, de 70.083 dolari, pentru ca la sfarsitul saptamanii sa se retraga la 68.345 – 69.967 dolari.
Ethereum a profitat de evolutia bitcoin si a atins un maxim de 4.000 dolari, dupa care a fluctuat in culoarul 3.905 – 3.966 dolari.
Leul a avut o evolutie stabila, iar cursul euro a scazut de la 4,9719 lei, in sedinta de marti, la 3,9691 lei, la finalul saptamanii, cand cotatiile au scazut de la 4,97 la 4,967 lei, nivel la care s-a inchis piata locala.
Tranzactiile din piata monetara sunt inexistente, bancile fiind mai interesate sa-si plaseze bani la Ministerul de Finante sau in depozite la BNR. De altfel, banca centrala a semnalat, aproape in fiecare zi, faptul ca nu au fost efectuate tranzactii.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mica valoarea incepand cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel incepand cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiata de cea din 22 mai 2022.
Euro a crescut vineri la 1,0919 – 1,0981 dolari, dupa ce piata muncii din Statele Unite a dat semne de slabiciune in februarie, iar somajul a crescut de 3,9%, dupa trei luni stagnare la 3,7%. In piata locala, media monedei americane a scazut, la sfarsitul saptamanii, la 4,5463 lei, fata de 4,5820 lei, in sedinta de marti.
Francul elvetian a incheiat saptamana la 5,1867 lei, iar lira sterlina la 5,8319 lei. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 4 – 8 martie
