DOSARUL asteptat 29 de ani! Procurorii militari au inceput urmarirea penala impotriva lui Ion Iliescu, acuzat de infractiuni contra umanitatii. VEZI cate cartuse s-au tras in perioada 22 – 30 decembrie 1989

Procurorii militari au decis sa marcheze comemorarea eroilor Revolutiei din Decembrie 1989 prin anuntul asteptat timp de 29 de ani de asociatiile de revolutionari si de toti cei care au avut de suferit de pe urma represiunii sangeroase a populatiei iesite, atunci, in strada.


Astfel, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut public, astazi, faptul ca procurorii militari au dispus punerea in mișcare a actiunii penale fata de inculpatii Ion Iliescu (membru si presedinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. si fost vice prim-ministru al Guvernului Romaniei), Iosif Rus (fost comandant al Aviatiei Militare) si Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul savarsirii de infractiunilor contra umanitatii.

In cazul in care vor fi gasiti vinovati, cei patru inculpati risca detentiune pe viata sau pedepse cu inchisoarea intre 15 si 25 de ani.

Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, urmare a comunicatelor din datele de 8 februarie 2017, 18 decembrie 2017, 2 aprilie 2018 si 17 aprilie 2018, este abilitat sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:

Prin ordonanta din 18.12.2018, procurorii din cadrul Sectiei parchetelor militare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul penal intitulat generic „Revolutia Romana din decembrie 1989”, au dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatii Ion Iliescu (membru si presedinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. si fost vice prim-ministru al Guvernului Romaniei), Iosif Rus (fost comandant al Aviatiei Militare) si Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul savarsirii infractiunilor contra umanitatii prev. de art. 439 lit. a, g, i si k C.p.

Cercetarile au vizat stabilirea situatiei de fapt in ceea ce priveste exercitarea directa a prerogativelor puterii de stat si a luarii deciziilor cu caracter politic si militar de catre grupul de decizie politico-militara al Consiliului Frontului Salvarii Nationale (C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al apararii) si Gelu Voican Voiculescu.

Probatoriul administrat a relevat ca intreaga forta militara a Romaniei, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne – Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice, incepand cu data de 22.12.1989, orele 16, s-au pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia.

Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman.

Pentru atingerea acestor scopuri, incepand cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi fost lansata o ampla si complexa activitate de inducere in eroare (diversiuni si dezinformari), coordonata de unii componenti ai Consiliului Militar Superior (structura aflata in subordinea C.F.S.N.), acceptata si asumata de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar Superior au facut parte general locotenent Atanasie Victor Stanculescu, general de armata Nicolae Militaru si sefi de directii militare. La randul lor, cei patru inculpati ar fi participat in mod direct la exercitarea de diversiuni si dezinformari.

Cercetarile vizeaza faptul ca prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. In acest context, in intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuse.

Psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22.12.1989, un numar de 862 de decese, 2150 raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodata, aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului prezidential Ceausescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat in cauza releva ca inculpatii Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din M.Ap.N., fara a interveni pentru stoparea lor.

Totodata, inculpatul Iosif Rus, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, ar fi intervenit in noaptea de 22/23.12.1989, fara drept si in deplina cunostinta de cauza, asupra planului de aparare a Aeroportului International Otopeni si ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari si 8 civili), precum si la ranirea grava a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor apartinand Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la ranirea unor persoane. A emis si alte ordine militare, conduite care in afara rezultatelor concrete enuntate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin aparitiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum si prin activitatea de conducere si coordonare in cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Romane incepand cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit in mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent in intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

Urmarea imediata a acestor conduite a fost complexa, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui numar mare de persoane si ar fi generat o stare de pericol pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile de pe intregul teritoriu al Romaniei.

Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale a fost comunicata inculpatilor.

Precizam ca punerea in miscare a actiunii penale reprezinta o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate in nicio situatie sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”. (I.P.)

Leave a Reply