BREAKING NEWS! Ministerul Educatiei a decis ca, de anul viitor, pentru elevii care vor luate note sub 5 la evaluarea nationala, va exista doar optiunea claselor profesionale sau profesionale duale, nu si a liceelor     Romanii care vor sa-si schimbe masina veche cu una noua au la dispozitie, incepand de luni, 20.000 de vouchere din programul Rabla, fiecare in valoare de 6.500 de lei    Petronela Trocan, 34 de ani, din satul Honorici, comuna Victor Vlad Delamarina, si fiul ei in varsta de 16 ani au plecat de acasa si nu s-au mai intors, fiind dati in urmarire generala    Fostul principe Nicolae a ramas fara permis de conducere, dupa ce a condus cu 112 kilometri la ora in interiorul unei localitati din judetul Arges    Cinematograful Fratelia va fi transformat intr-un spatiu multifunctional, Primaria Timisoara alocand, deja, contractul de intocmire a documentatiei    Ministrul Finantelor propune ca absolvenții de facultarii economice sa fie angajati la ANAF fara concurs, pentru a se "intari sistemul"

PREMIERA MONDIALA! Doi cercetatori, absolventi ai Facultatii de Fizica din Timisoara, au inventat primul motor rotativ functional cu propulsie ionica din lume. Primul zbor al noului tip de motor, inregistrat cu succes

Un nou tip de motor functional si primul zbor al unui motor rotativ cu propulsie ionica a fost realizat printr-o colaborare intre doi cercetatori, unul de la Departamentul de electricitate si stiinta computerelor a universitatii americane SUNY Oswego si unul de la Departamentul de fizica aplicata/materie condensata al  institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Materie Condensata si Electrochimie (INCDEMC ) din Timisoara.

Este vorba despre fiz. prof. Dr. Adrian Ieta, din partea institutiei americane, si cercetatorul stiintific fiz. Dr. Chirita Mihaila Ion Marius (foto 1), din partea institutiei romanesti, fosti colegi la liceul “Electromotor” din Timisoara si absolventi ai Facultatii de Fizica a Universitatii de Vest Timisoara.

Dr. Marius Chirita ne-a explicat ca, in principiu, este vorba despre aplicarea unei tensiuni inalte de ordinal zecilor de kilovolti intre doi electrozi, dintre care unul este mobil (rotativ) si unul fix (un cilindru metalic) care este legat la pamant. Electrodul rotativ este, de fapt, o elice de drona, care a fost usor modificata prin adaugarea pe paletele ei a unor folii conductoare de cupru si a unor varfuri metalice subtiri (ace).

Odata cu aplicarea tensiunii inalte, intre cei doi electrozi aerul se ionizeaza puternic si intre varfurile subtiri ale acelor si cilindrul fix apare ceea ce in specialitate se numeste vant “Corona”, vant ce pune elicea in miscare de rotatie.

Ceea ce socheaza este simplitatea motorului: nu exista bobinaj si niciun altfel de accesorii in afara celor doi electrozi. Motorul este chiar elicea insasi.

Discutiile dintre cei doi prieteni si cercetatori cu privire la posibilitatea constructiei si functionarii unui astfel de motor au inceput cu 6-7 ani in urma si s-au concretizat intr-o serie de prezentari ale unor date premergatoare zborului, la conferintele anuale ale societatii americane de electrostatica, din ultimii 6-7 ani.

In anul  2019 au fost publicate doua articole stiintifice cu privire la primele rezultatele concrete in ceea ce priveste primul zbor al unui motor rotativ actionat cu vant Corona. Ele pot fi accesate la adresele:

Adrian Ieta, Marius Chirita, Electrohydrodynamic propeller for in-atmosphere propulsion; rotational device first flight, Journal of Electrostatics 100 (2019), https://www.sciencedirect.com/ science/article/pii/ S0304388619300890

Adrian Ieta, Marius Chirita, Electrohydrodynamic self-boosted propeller for in-atmosphere propulsion,  arxiv.org/abs/194.01395, 19 Jan. (2019), https://arxiv.org/abs/1904.01395

Acest motor, cu toate caracteristicile lui, a fost prezentat cu success si la sectiunea “Atmospheric and Space Applications” a intalnirii anuale a societatii americane de electrostatica, care s-a desfasurat in perioada 10-12 iunie 2019, la Rochester, USA:

http://www.electrostatics.org/annualmeeting.html

Video-uri interesante legate de acesta realizare pot fi vizualizate la adresele: https://www.youtube.com/watch?v=0g8z7wWIoJs

https://doi.org/10.1016/j.elstat.2019.05.004

https://www.researchgate.net/deref/https%3A%2F%2Fdoi.org%2F10.1016%2Fj.elstat.2019.05.004

“Primul zbor de scurta durata a fost realizat de prietenul si colaboratorul meu Adrian Ieta la Sunny Oswego, SUA. Apoi, la INCDMC Timisoara, in toamna lui 2018 am pus elicea pe o tija metalica. Am optimizat atat elicea cat si dimensiunile contraelectrodului astfel incat am reusit sa obtin o turatie “record” de 1856 rot/s si am obtinut astfel primul zbor de lunga durata al unui motor rotativ propulsat de vantul Corona. Am facut cu certitudine peste o mie de incercari pana am gasit configuratia geometrica potrivita, o configuratie care poate fi, desigur, mult imbunatatita”, ne-a declarat fizicianul timisorean.

Pe tija metalica elicea poate zbura oricat de mult, atata de mult cat timp alimentarea cu energie nu este intrerupta.

“Am lasat elicea sa zboare si m-am dus la bufetul universitatii de vest; m-am intors dupa o ora si elicea inca zbura pe sarma. Mi-am dat seama ca poate zbura oricat de mult. Ma uitam la elice cum zboara pe tija si nu-mi venea sa  cred. Apoi am incarcat-o cu de patru ori greutatea ei si inca a zburat. Nu e prea mult mi-am zis dar e un inceput. Am avut impresia ca am pasit pe Luna. Senzatia a fost unica si irepetabila. Au urmat foarte multe nopti in care nu am mai putut sa dorm” spune cercetatorul Marius Chirita.

De asemenea, tot la INCDEMC Timisoara s-au facut, pentru prima oara, experimentele de zbor la presiune atmosferica joasa, dar si experimentele de zbor in gaze.

“Am facut teste in cateva gaze rare, dar si in CO2 si SF6, atat la presiune atmosferica, cat si la presiune joasa. Am demonstrat ca gazele rare nu sunt potrivite in timp ce CO2 este foarte bun, mai bun decat aerul atmospheric.  Am demostrat ca, la presiune atmosferica joasa, motorul poate zbura pana la 0.75 P0, ceea ce corespunde unei altitudini cuprinse intre 2500 si 3000 m.

Experimentele in SF6 ne-au adus o surpriza neasteptat de placuta. Daca in aer elicea zbura cu 1250 rot/min, in SF6 elicea a zburat la jumatate din aceasta valoare, cu doar 650 rot/min. In SF6, eficienta este neasteptat de mare. Am putut ridica tensiunea de la 33kV la 60kV fara a se produce descarcare electrica. Asta a fost si idea de a folosi un gaz puternic electronegativ, care sa fie absorbant de electroni. Atat in aer, cat si in CO2 si SF6, la presiunea atmosferica, am obtinut o eficienta cu mult peste raportarea anterioara a celor de la MIT, care au facut si ei un cu totul alt tip de motor tot cu propulsie ionica”, mai spune Marius Chirita.

Aplicatiile in practica ale noului tip de motor pot starni fantezia oricarui pasionat de science-fiction. Aceasta realizare colosala ar putea revolutiona o parte din industria auto, industria eronautica, dar si cea a deplasarii pe sine.

“Ceea ce am facut noi este departe de perfectiune. Acest motor daca ar fi perfectionat – si cineva cu siguranta va face asta in urmatorii ani – ar putea avea aceeasi sau aproape aceeasi utilitate ca motoarele clasice, in unele domenii de activitate.

Ultimile experimente nepublicate ma fac sa indraznesc sa sper ca ar putea fi folosite chiar si in industria auto, deocamdata la vehicule de mica capacitate. Eficienta unui motor incapsulat in SF6 ar putea fi destul de mare! Deocamdata in SF6 am obtinut in jur de 36 N/kW si tinand cont de faptul ca e vorba doar de prima incercare, pentru propulsia ionica nu e deloc putin! Mai multe motoare, mai multa putere!

Cutiile de viteze si, in general, angrenajele ar putea deveni istorie pentru unele tipuri de vehicule. In industria aparatelor de zor, ganditi-va doar la faptul ca pe aceeasi tija se pot pune doua sau mai multe elice care sa se invarta simultan in sens contrar, lucru pe care Adrian Ieta la Sunny Oswego l-a realizat, adica am rezolvat extrem de simplu problema conservarii momentului cinetic, adica nu ar mai fi nevoie de elicea din coada, care acuma este prezenta la unele aparate de zbor.

Pe de alta parte, ganditi-va cate piese in miscare are un motor classic; noi avem una singura, adica doar elicea care e motorul propriu-zis. Probabilitatea de a se defecta scade extrem de mult. Ca sa nu mai vorbim de pretul de cost. Relativ la consumul de energie, cu toate ca tensiunile sunt mari, curentii sunt foarte mici, microamperi, adica de ordinal 10-6 A, adica consumuri mici! Mai ganditi-va ca la motorul nostru, transmisia fortei  nu se face prin ax, asa cum se face in mod normal la toate motoarele uzuale.

La motorul nostru, forta care genereaza rotatia este aplicata la periferia elicei; cum e mai usor sa deschizi o usa, impingand-o de la clanta, adica de la periferie, sau impingand-o  de la balamale? In momentul de fata, problema principala o constitue lipsa surselor de inalta tensiune de greutate mica, dar sunt convins ca acest lucru va fi rezolvat, intr-un viitor apropiat”, mai spune cercetatorul timisorean.

In opinia sa, stiinta este frumoasa pentru ca te duce, intotdeauna, pe drumuri pe care nu ai mai fost. “Stii care e punctul de plecare, dar nu stii niciodata care este punctul de sosire”.

“Sunt convins ca, la un moment dat, cineva va gasi o metoda de a culege si de a folosi sarcinile electrice direct din aer, in timpul zborului. Pare speculativ, dar poate ca ideea unor motoare hibride combustibil fosil/high voltages nu ar fi chiar imposibil de realizat.

Posibilitatea de a fi utilizat in diferite atmosfere, cu o eficienta mult mai mare decat in cea terestra, simplitatea motorului, probabilitatea minima de a se defecta, pot fi argumente pentru utilizarea lui, in viitor, in unele aplicatii considerate astazi exotice cum ar fi cele legate de zborul/deplasarea pe alte planete.

Credem ca motorul nostru in configuratia geometrica liniara (vezi articolul) ar  putea avea influente majore in aplicatii cum ar fi deplasarea pe sine.

Noi credem ca, intr-un fel sau altul, propulsia ionica apartine viitorului, fie in configuratiile realizate de noi (rotativa, liniara și tubulara- vezi articolul), fie in alta configurație geometrica (vezi configuratia propusa de MIT) sau, poate, in alte configuratii geometrice sau combinatii ale lor”, si-a exprimat convingerea cercetatorul Marius Chirita. (G.I.)

**************************************************************************

Multumiri prof. Dr. Aurel Ercuta si prof. Dr. Paul Barvinschi, de la Catedra de Fizica a Universitatii de Vest din Timisoara, pentru lungile discutii stiintifice, pentru suportul logistic oferit, dar si pentru simularile utile pe care le-am primit.

Multumiri Dr. Radu Banica si colegilor din departamentul de electrochimie al INCDMC Timisoara, pentru accesul neconditionat la gazele si la instalatiile de gaze utilizate in experimentele pe care le-am facut, atat la presiune atmosferica, cat si la presiune joasa.

Multumiri Dr. Liviu Mocanu, pentru oportunitatea pe care mi-a creeat-o de a face experimentele unice in hexaflorura de sulf (SF6), dar si pentru discutiile utile pe care le-am avut.

Multumiri prof. Dr. Nicolae Dehelean si prof. Dr. Dan Margineanu, de la Departmental de mecatronica de la Universitatea “Politehnica” din Timisoara, pentru sprijinul neconditionat pe care mi l-au acordat in calculul momentelor de inertie.

Multumiri prietenului meu col. (r) Radu Andrei, dar si fiului meu Drd. Chirita Mihaila Ionut Alexandru, pentru ajutorul nepretuit pe care mi l-au dat cu realizarea filmelor legate de zborul elicei pe tija metalica.

Multumesc intregii echipe de conducere a INCDEMC, colegilor de la Departamentul juridic, jurist Adela Mogarzan si col. (r) jurist Rodica Ardeleanu dar si lui Doru Buzatu  de la Departamentul “proprietate intelectuala”, pentru tot sprijinul neconditionat pe care mi-l acorda in scrierea brevetului. Le multumesc tuturor colegilor mei pentru sprijinul pe care mi l-au oferit intr-un fel sau altul.

Multumiri speciale D-lui redactor sef de la “Impact Press” pentru promovarea noastra neconditionata in publicatia pe care o conduce.

One Response to PREMIERA MONDIALA! Doi cercetatori, absolventi ai Facultatii de Fizica din Timisoara, au inventat primul motor rotativ functional cu propulsie ionica din lume. Primul zbor al noului tip de motor, inregistrat cu succes

  1. Stefania Rotariu says:

    Felicitari si sa vina cat mai multe realizari!!!!

Leave a Reply

%d bloggers like this: