Vineri, s-a desfasurat sedinta de politica monetara, principalul eveniment al pietei locale din aceasta luna. CA al bancii centrale a coborat rata de referinta de la 7%, nivel stabilit in ianuarie 2023, la 6,75%, si a adus rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, respectiv 5,75% pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit de la inceputul acestui an dobanda directoarea urmarita de dealerii bancari.
Aceasta ar putea fi singura decizie a BNR din acest an, dupa ce majorarea accizelor la combustibili, incepand cu data de 1 iulie, va incepe sa afecteze parcursul inflatiei, care s-a apropiat in mai de 5%.
In acest sens, atrage atentia declaratia recenta a guvernatorului Bancii Poloniei. Acesta a afirmat ca dobanda de politica monetara din principala economie est-europeana, aflata la in prezent la 5,75%, nu va fi redusa inainte de 2026, in conditiile in care inflatia este asteptata sa accelereze in lunile urmatoare.
Decizia BNR va aduce indicii ROBOR sub pragul 6%, valori care se mai inregistrau in mai 2022. Vineri, indicele la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, s-a oprit la 6%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,04 la 6,05%.
„Cursul de schimb leu/euro s-a mentinut in mai‑iunie pe palierul mai inalt pe care a revenit in a doua parte a lunii aprilie”, se arata in comunicatul de presa care a urmat sedintei de politica monetara.
Tranzactiile s-au realizat pe parcursul primei saptamani din iulie intr-un culoar foarte ingust, 4,976 – 4,977 lei, iar media a „crescut” vineri la 4,9773 lei.
Perspectivele nu sunt unele optimiste pentru inflatie, dobanzi si cursul leu/euro. In comunicatul de presa se arata ca, in afara factorilor externi (conflictele din Ucraina si Orientul Mijlociu, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, atitudinea bancilor centrale din regiune) exista incertitudini si riscuri crescute care decurg din „conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, (…) executia bugetara, dinamica salariilor din sectorul public si impactul integral al noii legi a pensiilor (…) Totodata, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra preturilor gazelor naturale si energiei electrice de recentele modificari legislative, precum si evolutiei cotatiei titeiului”.
Investitorii internationali au pariat pe o schimbare a votului pro-suveranisti din Franta. Euro a profitat si s-a apreciat vineri la 1,0802 – 1,0843 dolari, astfel ca media monedei americane a coborat la 4,5975 lei, fata de 4,6462 lei in sedinta de marti.
Francul elvetian a incheiat saptamana la 5,1188 lei iar lira sterlina la 5,8771 lei, valoare aproape identica cu cea de joi, cand laburistii britanici au castigat majoritatea in Parlamentul de la Londra.
Metalul galben a avut o evolutie ascendenta si a incheiat saptamana la 2.347,90 – 2.392,10 dolari/uncie, astfel ca pretul gramului de aur a urcat la 349,4466 lei.
Bitcoin a scazut vineri la 53.726 – 57.461 dolari, evolutia fiind pusa pe seama preocuparii investitorilor referitor la modul in care se va desfasura procedura de lichidare a Mt. Gox, una din marile burse de criptomonede. Totodata, exista temeri ca detinatorii de ETF-uri vor incepe sa vanda.
La sfarsitul saptamanii, cand exista putini jucatori in piata, bitcoin recupera o parte din pierderi si crestea la 57.111 – 58.398 dolari.
Ethereum, care a atins un minim de 2.828 dolari, a urcat la 2.995 – 3.073 dolari. (Radu Georgescu)
Analiza cuprinde perioada 1 – 5 iulie
