BREAKING NEWS! Primaria Timisoara intentioneaza sa desfiinteze un liceu vechi de 50 de ani, Colegiul Tehnic "Ion Mincu", pentru a nu mai plati chirie si a face economie la buget    Politistii locali au prins patru tineri care fumau canabis intr-o masina parcata pe strada Campului, in zona Uzinei de apa    Concursul pentru functia de manager la Spitalul Judetean Timisoara s-a anulat, dr. Marius Craina prelungindu-si mandatul    Pensiunea Rafa, din Dudestii Noi, distrusa aproape in totalitate de un incendiu violent ale carui cauze inca nu se cunosc    Prezentari de roboti si alte dispozitive, in zilele de 23 si 24 noiembrie, in holul Facultatii de Electrotehnica din Timisoara    Tribunalul Cluj a decis eliberarea conditionata din inchisoare a fostului ministru al Tineretului din timpul guvernarii PD-L, Monica Iacob Ridzi

Interviu cu Ion Timofte, manager la ACS Poli: ”Marele regret al carierei mele este ca nu am fost convocat la Mondialul din 1994”

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on PinterestEmail this to someoneBuffer this pageShare on TumblrShare on Yummly

ioan-timofteIon Timofte este unul dintre cei mai de succes fotbalisti nascuti in Banat, ajuns idol in Portugalia din Anina, via cateva sezoane pe ”Dan Paltinisanu”. Tim este considerat si acum cel mai bun jucator din istoria clubului Boavista, iar presa lusitana nu a ezitat sa-l numeasca ”Zeul Roman” (O Deus Romeno). Totusi, mijlocasul stanga care a uimit Europa cu tehnicitatea sa nu a fost suficient de bun si pentru antrenorul Anghel Iordanescu, care a decis ca nu-si merita locul in echipa nationala a Mondialului din 1994. Dupa o cariera in impresariat, episoade tumultoase cu poker, Silvia Pop si vanzare hoteului Boavista, fostul ”zeu” s-a asezat in birourile de la ACS Poli, pentru care incearca acum sa aduca fotbalisti care sa joace tot pe ritmuri din insorita Portugalie. Totusi, fostul mijlocas nu se teme sa vorbeasca despre cele doua mari regrete ale sale, ratarea mondialului din 1994 si faptul ca nu a putut sa se retraga de la Poli ca jucator, din cauza lui Claudio Zambon. Despre regrete, sperante de viitor pentru echipa de suflet, relatia cu Anghel Iordanescu, Cosmin Contra, Alexa si alte episoade interesante, puteti citi in interviul urmator.

Reporter: Dupa retrogradarea din vara, ati spus ca noroc ca aveti un salariu din care sa va cumparati medicamente. Cat de mult s-a mai imbolnavit Ion Timofte de atunci?

Ion Timofte: Sa nu inteleaga acum lumea ca e un chin sa fii conducator la Poli. Cand te inhami la o munca si o faci din tot sufletul, si cu mare grija, sunt si momente in care simti ca te imbolnavesti…fara sa te imbolnavesti. Am fost atunci putin preocupat, trist din cauza retrogradarii, desi am facut puncte suficiente, cred eu, cat sa ramanem in prima liga. Dar, din pacate, nu am ramas. Acum nu avem incotro, decat sa muncim in continuare, cum am facut-o pana acum., in pofida unui start mai putin reusit. Cred, de fapt, nu cred, sunt convins, ca ne vom atinge obiectivul, respectiv promovarea in prima liga.

R: S-a vorbit foarte mult despre cariera dumnevoastra de jucator la Poli, cat mai ales despre cea din Portugalia. Cm au fost inceputurile din fotbal, de la Anina?

I.T.: Sunt nascut la Anina, un oras mic. Pe vremea comunismului, pentru cei care nu situ, chiar nu aveai altceva de facut decat sa bati mingea in curtea scolii. Era o singura echipa de juniori , nu era campionatul structurat cum e acum, pe categorii de varsta. Cand aveam vreo 12-13 ani, m-am dus si eu la pitici, am jucat binisor. Cand aveam 15 ani, am debutat la echipa mare, pentru ca Anina era in Divizia C, se introdusese o regula cu doi juniori obligatoriu in teren 90 de minute, ceva in genul cum e acum la liga a II-a cu doi jucatori sub 21 de ani, sau la Liga a III-a cu trei sub 21. De voie, de nevoie, jucam meci de meci, fiindca aria de selectie era foarte redusa la Anina. La inceput echipa juca in zece. Chiar in noua, fiindca era si celalalt juniori, care ulterior a ajuns la Poli și a a facut o cariera frumoaa acolo si la UMT, Ion Rosu, zis si Cioaca in lumea fotbalului. Jucand meci de meci, dupa vreo doi ani, s-a scos regula aceasta, si jucam deja pe merit, titular in Divizia C. Inainte de Craciunul din 1988, am primit telefon de la un mare polist de Bozovici, domnul inginer Jura, care mi-a zis ca ar vrea sa ma vada Poli. Am venit aici, m-a vazut regretatul nea Costica Radulescu si a fost asa, o dragoste la prima vedere, intre fotbalul pe care il etalam eu si nea Costica. Si asa am ramas la Poli, unde am jucat doi si jumatate, dupa care a urmat plecarea mea la FC Porto.

R: Se spune ca de la FC Porto, de unde a inceput ascensiunea dummeavoastra, ati plecat in urma unui conflict cu presedintele. Asa se si consemneaza pe pagina de Wikipedia despre cariera lui Ion Timofte. Este adevarat?

I.T.: Nu este adevarat, eu nu am avut niciun conflict cu nimeni, niciodata. Eu am plecat la Porto la 1991, imprumutat pentru un an, dupa care, pentru inca doi ani. Poli la vremea respectiva cerea niste bani pe care Porto nu ii putea plati. Eu jucam binisor, eram titular de cele mai multe ori la Porto. Toata lumea astepta sa fiu convocat la Mondialul din 1994, nu am fost, din pacate. Este marele regret al carierei mele. Niciodata nu am spus ca meritam sa fiu titular in fata marilor fotbalisti pe care Romania ii avea atunci, Hagi, Ilie Dumitrescu, Raducioiu, Dorinel Munteanu. Dar cred ca in lotul de 22 meritam si trebuia sa fiu. Ma rog, nu am fost, asta e. Cand am venit in vacanta in 1994 ma intelesesem cu Porto la un nou contract, dar nu se intelesesera cluburile. Intre timp, FC Porto s-a reorientat catre alti jucatori, nu stiau daca raman sau nu, si asa am ramas eu pe dinafara de la Porto, nu a fost niciun conflict, nici cu presedintele, din contra, am o relatie foarte buna si in ziua de astazi, la fel ca si cu toata lumea de la Porto.

R: Apropo de presedinte, ati invatat ceva, ca manager, din toate experienta portugheza?

I.T.: Da. Am incercat in toata cariera sa fur, in primul rand de la fostii mei antrenori. Si am avut cativa antrenori de renume mondial sa zic asa, Bobby Robson, Tomislav Ivic, Carlos Alberto Silva, Jaime Pacheco ulterior, un antrenor foarte bun din Portugalia. Am incercat de la fiecare sa fur cate ceva, de asemenea, de la conducatorii cu care am lucrat. In primul rand, sunt un tip, nu incerc sa fiu, ci sunt un tip corect. Am invatat ca e bine sa fii corect, deschis cu jucatorii si asa incerc sa fiu, sa le spun adevarul in fata. La randul meu, sunt dispus oricand sa ascult argumente din partea adversa.

R: Era foarte diferit in Portugalia atunci fata de modul in care erau tratai jucatorii in Romania?

I.T.: Pe vremea mea, Romania nu avea o cultura. Nici cultura fotbalistica as putea spune. Chiar jucatori de mare nivel romani, noi nu aveam o cultura, eram cu mintile intunecate. Erau foarte rari jucatorii care aveau. Dar bineinteles, ca dupa 1990, cand au mai inceput jucatorii romani sa mai plece in strainatate, ne-am mai deschis si noi mintile. S-au schimbat foarte multe lucruri in felul de a gandi, de a vedea fotbalul. Asa, daca ar fi sa spun cateva, a fost un soc pentru mine sa nu faci cantonament inainte de meciuri, cand m-am dus la Porto. Aici, stateam cate trei-patru zile in cantonament. Sau daca mergeam intr-o deplasare, seara inainte de meci, cine vroia un pahar de vin, putea sa bea un pahar de vin, cine voia bere, bea bere. A fost un soc pentru mine.

R: Dar si Poli face cantonament.

I.T.: Da, dar pe vremea mea se faceau cate trei-patru zile, asta vreau sa zic. Acum, o zi, e in regula, nu zice nimeni. Si acolo, la meicurile mai importante, faceam cu o zi inainte. Dar de cele mai multe ori, ne prezentam in ziua meciului.

R: Sunteti considerat cel mai bun jucator din istoria clubului Boavista, iar in Portugalia erati numit ”Zeul Roman” (O Deus Romeno). Cum e de la a fist ”Zeul Roman”, chiar daca peste multi ani, sa mergeti la Pancota sau Tarlungeni, si sa mai si faceti egal sau sa pierdeti?

I.T.: Fotbal se joaca peste tot. Am fost un jucator apreciat in Portugalia, si in Romania, atata timp cat am jucat aici. Un alt mare regret al meu este ca nu m-am putut retrage de la Poli. Intotdeauna mi-am dorit sa ma retrag de la Poli,dar am hotărât să mă retrag de la Boavista la 32 de ani, simțind că nu mai fac față fizic la nivelul la care erau asteptarile. Am vrut ca lumea sa ramana cu o impresie frumoasa despre mine, nu sa ma tarasc, sa strige la mine ”pensionarule”, ”mosule”, ma rog. Dar, eram dispus sa vin sa mai trag putin de mine la Poli, dar cand m-am retras eu era chiar perioada Zambon, si nu puteam sa ma compromit. Nu pyteam sa vin sa imi bat joc de mine, si autnci, m-am retras de tot. Intr-adevar, mi se zicea ”Zeul Roman”, exagera presa, ca peste tot. Am incercat s aimi vad de treaba si pe teren, si inafara terenului. Cred ca i-am cucerit mai mult cu felul meu de a fi in afara terenului.

R: La Boavista, tot sistemul era facut la un moment dat ca sa fiti pus dumnevoastra in valoare. Ati vedea ceva similar si la aCS Poli? Poate pentru Pedro Henrique?

I.T.: La Boavista se facea tactica in functie de calitatile mele, de cele mai multe ori, nu intodeauna. Era mai usor, eu calitati fizice aproape ca nu am avut (rade). Eram lent, dar gandeam repede, executam repede. Dar nu am avut rezistenta fizica, forta, viteza, ceea ce se cere in ziua de astazi. Tocmai de aceea, fiind un jucator cu niste calitati mai aparte, antrenorul a cautat un sistem in care sa pot sa imi pun amprenta pe jocul echipei, sa nu ii incurc. Si, de cele mai multe ori a reusit. Acum, e mai greu sa faci asa ceva.  Pedro nu, e cu totul diferit.

R: Ca sa revenim putin la Liga a II-a. La ACS Poli, ati aflat lucruri necurate despre jucatori, cum ca ar fi vandut meciuri? Din aceasta cauza a plecat Nuno Claro?

I.T.: Nu, nu e adevarat. Nuno Claro nu a fost dat afara, el a vrut sa plece. Ca sa clarificam o data pentru totdeauna. Cand s-a terminat campionatul, Nuno Claro mai avea un an de contract. Ca toti jucatorii, avea o clauza prin care se specifica, ca daca echipa retrogradeaza, salariul scade la jumatate. Contractele deja facute in al doilea an erau deja binefacute de cei dinaintea mea. Tinand cont ca pap este un portar tanar, desi crescut la Marcel Baban Jimbolia, putem spune ca e de-al casei, roman. Stiind ca vom fi si putin conditionati de regulament, cu doi jucatori sub 21 de ani, am avut o discutie cu Nuno in care i-am zis ”Nuno, nimeni nu te da afara, dar pleci ca rezerve in acest campionat”. La portar se poate pune problema asa, peste tot in lume, este numarul unu si numarul doi. El nu prea a vrut sa inteleaga acest lucru si mai mult decat atat, la un moment dat, a venti si a avut o discutie cu mine si mi-a zis, ”Tim, vreau un salariu putin mai mare si un an de contract”, pentru anul urmator. La care eu i-am spus ca nu se poate asa ceva, are o varsta, nu era posibil. A tot cautat motive sa plece, pana la urma, mi-a zis ca pleaca la Rapid. I-am dat drumul sa plece. Nu am avut absolut nimic cu el. I-am zis ca sta aici, si daca e nevoie, apara.

R: Tot prin oras mai circula un alt zvon. Cum ca dumnevoastra si Alexa aveti un fel de ambitie, nu neaparat negativa, dar sa folositi mai putin jucatorii sositi inainte de dumnevoastra. Cum comentati?

I.T.: Nu, nu este adevarat asa ceva. Dovada e faptul ca unul dintre jucatorii in care ne puneam mari sperante, Carlos Eduardo, a jucat o etapa, apoi nu a mai jucat. Daca era ambitie, il fortam fiind ca avea calitati. Nu exista asa ceva. Joaca cine merita la Alexa. In al doilea rand, nu ma bag absolut deloc peste Alexa la echipa. Daca vroiam sa ma bag, ma faceam antrenor. Nici nu se pune problema de asa ceva. Cine merita, acela joaca.

R: Apropo, v-a tentat vreodata meseria de antrenor?

I.T.: Nu, niciun moment.

R: Dacă vorbim de antrenori, cum vi se pare revenirea lui Anghel Iordanescu, deoarece el e selectionerul care v-a ignorat?

I.T.: Lasand la o parte ca a castigat meciul cu Irlanda de Nord, si teunm 80% calificati la Campionatul European, zic eu, si desigur, nu i se pot lua din merite. Dar daca tot zicem ca avem o federatie noua, o conducere noua, si vrem sa incepem sa corectam ceea ce a fost rau facut inainte, cred ca acum era momentul de a pune un antrenor care deja a confirmat. Cred ca sunt patru, cinci nume de antrenori tineri, care au confirmat in cariera. Ma refer la Olaroiu, Dan Petrescu, Reghecampf, Contra. Ordinea nu conteaza, la unul dintre acesti antrenori m-as fi oprit.

R: Despre multi s-a spus ca nu le dau cluburile drumul. De Contra s-a spus ca nu il lasa clubul.

I.T.: Nu stiu. Am vazut ca Dan Petrescu a spus ca nu l-a cautat nimeni. Pe Contra situ sigur ca nu l-a cautat nimeni. Eu am vorbit cu Cosmin si mi-a spus ca nu l-a cautat nimeni. Il cred pe Contra. Nedorin sa stirbesc cu nimic din meritele si valoarea de antrenor a domnului Iordanescu, cred ca un antrenor mai tanar putea fi o slutie mai buna.

R: Il vedeti pe Contra la nationala cat de curand?

I.T.: Nu stiu cat de curand, dar il vad pe Contra cu potential de a antrena echipe mai bune decat Getafe, sa zicem asa. Sper sa aiba in continuare succes la club si sa preia intr-un viitor nu foarte indepartat, o echipa mai valoroasa.

R: Pe ACS Poli?

I.T.: La ACS Poli, in viitor, portile i sunt deschise oricand (rade).

R: Cei care v-au contestat la instalarea la ACS Poli au adus in discutie episodul hotelului Boavista. Au spus ca nu puteti fi un bun manager deoarece ati pierdut hotelul. Este adevarat ca l-ati pierdut pe datorii la poker fata de Borcea?

I.T.: Nu, eu am vandut hotelul, nu l-am pierdut. L-am vandut deoarece am considerat ca e momentul sa il vand. Nu e adevarat ca Borcea m-a imprumutat. Daca stam sa ascultam ce spune toata lumea si ce spun toti idiotii, pe la colturi, sau pe Internet…

R: In ce relatii mai erati cu Borcea inaintea arestarii sale?

I.T.: Cu toata lumea am relatii bune, si cu Borcea, si cu Gica Popescu. Imi pare sincer rau de situatia in care se afla. Asta e.

R: Cei care va contestau pomeneau doua lucruri, pokerul si divortul de Silvia Pop. Mai sunteti in relatii cu fosta sotie?

I.T.: Nu, hai sa vorbim de fotbal. Fiecare sa isi vada de viata lui.

R: Circula un zvon ca la ACS Poli ati dori sa aduceti la ianra alti doi jucatori brazilieni, sau oricum, pe filiera portugheza. Este adevarat?

I.T.: Nu este adevarat. Nu am zis asa ceva, nu avea nimeni de unde sa auda. Ce vorbesc unii pe la colturi, care nu au nicio legatura cu clubul…Eu cred ca avem un lot echilibrat valoric si numeric in acest moment. Cred ca intr-o pozitie sau doua, am putea imbunatati putin lucrurile, dar asta nu inseamna ca vom aduce pe cineva. Si daca aducem, la momentul acesta, fortati si de regulament, preferam romani, daca s-ar putea, sau comunitari.

R: Dar a ramas un loc liber dupa Carlos Eduardo, el era extracomunitar. Pe ce posturi aveti nevoie de intariri?

I.T.: Dar avem extracomunitari, Pedro, Rodi, Keita. Ne putem astepta la un jucator sau doi, dar sa vedem, suntem conditionati si de buget putin. Posturile nu vi le spun, le situ eu cu Alexa.

R: Cu ipoteza ca in vara se promoveaza, ce ar trebui sa se intample ca sa nu se ajunga iar la retrogradare. Cum vedeti viitorul echipei?

I.T.: Acum vad viitorul roz (rade). Cred ca avem un lot care si la ora actuala, ar face fata in prima liga. In fotbalul romanesc e posibil orice, nu e vorba ca nu vedem varianta retrogradarii. Dar noi vrem sa ne asiguram un avantaj care sa ne permita sa ne gandim din retur si la sezonul viitor. Ne gandim oricum, in paralel. Faptul ca ma duc atat de des in Portugalia, inc ao data o spun, ma duc sa vad si posibili jucatori si pentru echipa noastra. Bineinteles ca nu o sa putem sa luam jucatori care costa bani, sau pe salarii exorbitante. Dar, cu un criteriu de selectie bun, si putin noroc, e nevoie si de putin noroc cand aduci jucatori, fiindca avem atatea cazuri de jucatori de mare valoare, pe care se dau zeci de milioane de eur, si care nu confirma. Nu pentru ca nu ar fi buni fotbalisit, dar sunt mai multe motive, mai multi factori care contribuie.

R: Cum vedeti bugetul echipei in viitor? E greu doar cu banii de la autoritati.

I.T.: Da, este greu, dar ne incadram in bugetul nostru. Eu am zis ca incerc sa aduc sponsori. Sigur, de la a incerca pana la a reusi, mai este un drum. Nu va ascund faptul ca retrogradarea ne-a dta putin peste cap planurile acestea. E greu sa convingi pe cineva sa vina in Liga a II-a, e greu sa convigi sa vina in Liga I in Romania, dar mai in a II-a. Dar, si daca nu vine nimni si autoritatile locale vor finanta in continuare echipa, vom incerca sa gasim o formula, sa creem o echipa, care sa reziste in prima liga cu banii acestia.

R: Este mai greu sa aduceti un sponsor din afara, sau din Romania? Cum vi s-a parut, cine e mai deschis?

I.T.: Cei de afara sunt mai deschisi.

R: Cu suporterii, cand se va rezolva?

I.T.: Nu stiu, si pe noi ne doare faptul ca nu mai este galeria de dinainte. Cred mingea este la domnii Robu si Bojin, de pe-o parte, si liderii galeriei vechi, de partea cealalta.

R: Ati discutat cu vreunul dintre lideri?

I.T.:  Eu sunt si membru la Druckeria. Vorbim, bineinteles ca vorbim! Nu pot sa va spun ce am discutat. Sunt unii care ar fi dispusi la discutii, sunt unii care sunt total contra…

foto: Prosport

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on PinterestEmail this to someoneBuffer this pageShare on TumblrShare on Yummly

Leave a Reply

%d bloggers like this: