Baroul Timis: Condamnarea la inchisoare a doi avocati repune in discutie cateva dintre problemele grave ale sistemului judiciar din Romania

COMUNICAT. Consiliul Baroului Timis a luat act de solutia de condamnare de catre un complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a doi avocati, membri ai Corpului Profesional al Avocatilor din Baroul Bucuresti, considerand ca prilejul oferit de aceasta hotarare de condamnare repune in discutie cu necesitate stringenta cateva dintre problemele grave ale sistemului judiciar din Romania.


  1. Hotararile judecatoresti definitive pot fi reformate numai prin efectul exercitarii cailor extraordinare de atac reglementate expres de legea procesuala civila sau penala – Art. 16 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 republicata: Hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.

In acest context, audierea de catre organul judiciar in calitate de martori a judecatorilor care au pronuntat hotarari judecatoresti definitive si stabilirea caracterului nelegal al acestora, ca urmare a „retractarii” lor prin declaratiile administrate, este o practica abuziva, nelegala si de neconceput intr-un stat de drept, in care Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii declara pe buna dreptate hotararea judecatoreasca ca fiind unul dintre pilonii fundamentali ai statului de drept.

Concluzionarea de catre organul judiciar in legatura cu caracterul nelegal al acestor hotarari judecatoresti si utilizarea in procesul penal a acestor concluzii cu caracter probator, in conditiile in care nu au fost exercitate caile extraordinare de reformare prevazute de legea procesuala, in conditiile in care hotararile judecatoresti respective se bucura in continuare de autoritate de lucru judecat, in conditiile in care judecatorii care le-au pronuntat nu au suferit niciun fel de consecinte, neatrenandu-se niciun fel de raspundere, ridica mari semne de intrebare in legatura cu legalitatea activitatii organului judiciar respectiv.

Aceste ingerinte ale organului judiciar au afectat independenta justitiei si au rolul de a scadea increderea opiniei publice, dar si a profesionistilor dreptului, in infaptuirea actului de justitie.

Contextul in care au fost audiati ca martori judecatorii respectivi, conditiile create acestora si drepturile procesuale asigurate de organul judiciar care a realizat audierile in cauza, sunt elemente care reclama acum mai mult ca niciodata o analiza serioasa, onesta si aprofundata a efectelor unor principii fundamentale ale dreptului: principiul legalitatii, principiul securitatii circuitului civil, principiul respectarii dreptului la aparare, principiul respectarii dreptului la un proces echitabil, dar si a eficacitatii garantiilor procesuale asociate a acestor principii.

In acest sens, soarta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie ar trebui decisa in baza unor elemente concrete, care sa asigure desfasurarea urmaririi penale cu respectarea drepturilor si garantiilor celor acuzati de savarsirea unor infractiuni.

2. Practica transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet in vederea analizarii posibilitatii exercitarii caii de atac, precum si in vederea motivarii caii de atac este de natura sa afecteze infaptuirea justitiei

In primul rand, este de observat ca acest drept nu este recunoscut in egala masura si apararii, ceea ce face ca normele juridice care reglementeaza dreptul la aparare sa fie incomplete si lipsite de continut, aplicate cu dublu standard. Se incalca flagrant principiul egalitatii armelor, circumscris notiunii de proces echitabil, creat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin interpretarea art. 6 paragraful 1 din Conventie.

In al doilea rand, este de retinut ca art. 135 din Regulamentul din 2015 de ordine interioara al instantelor judecatoresti, cel care permite procurorului sa ia dosarul la unitatea de parchet in vederea analizarii posibilitatii exercitarii caii de atac, precum si in vederea motivarii caii de atac, nu ofera garantii reale asupra pastrarii intacte a continutului dosarelor respective. Procurorul nu are, asemeni judecatorului, obligatia reglementata de art. 5 alin. 2 lit. h) din Regulament, respectiv sa asigure securitatea dosarelor pe perioada in care acestea le sunt incredintate spre studiu, solutionare sau motivare.

3. Neasigurarea garantiilor privind respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor este de natura a aduce atingere infaptuirii justitiei.

Toate instantele de judecata din Romania si in special Inalta Curte de Casatie si Justitie, au obligatia de a pune la dispozitia opiniei publice si a profesionistilor dreptului, in mod transparent, garantiile efective ale respectarii principiului reglementat de art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara republicata. In caz contrar, suspiciunile generate afecteaza infaptuirea actului de justitie si aduce atingere independentei magistratului.

4. Profesionistii dreptului sunt obligati sa comenteze si sa critice hotararile judecatoresti pronuntate, ca parte integranta a procesului continuu de modernizare si perfectionare a legislatiei nationale, acelasi rol avandu-l si doctrina de specialitate.

Comentariile si criticile hotararilor judecatoresti nu pun la indoiala niciodata caracterul obligatoriu al acestora. Insa, pornind de la caracteristicile adevarului judiciar, care nu este nici pe departe unul absolut, a nega dreptul la exprimarea unor opinii critice pe marginea unei hotarari judecatoresti echivaleaza cu interzicerea abuziva a dreptului la libera exprimare, consacrat in beneficiul avocatilor, si nu numai, printr-o serie de documente internationale, validate de covarsitoarea practica CEDO in aceasta directie.

5. Se impune cu necesitate reglementarea clara si aplicarea normelor juridice privind raspunderea judecatorului si, respectiv, a procurorului.

Aspectele sesizate mai sus reclama cu necesitate aceasta reglementare. Fiecare participant la infaptuirea actului de justitie trebuie sa isi asume consecintele actiunii ori inactiunii sale si sa se supuna raspunderii juridice absolut necesare intr-un stat de drept.

6. Justitia este pilonul statului de drept, care, in lipsa aplicarii unor garantii reale, efective si transparente, nu este in stare sa sustina o asemenea constructie cum se doreste a fi edificiul STATULUI DE DREPT.

Avocatul este singurul profesionist care apare mentionat in Constitutie si este partenerul indispensabil al justitiei, fiind ocrotit de lege (art. 24 alin. 2 din legea fundamentala, art. 38 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 republicata).

Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea prevederilor alin. (2), in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si nici daca sunt in legatura cu consultatiile oferite justitiabililor ori cu formularea apararii in acea cauza ori pentru sustinerile facute in cadrul consultatiilor verbale sau consultatiilor scrise acordate clientilor, daca ele sunt facute cu respectarea normelor de deontologie profesionala (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 republicata).

Nu constituie abatere disciplinara si nici nu pot atrage alte forme de raspundere juridica a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, indeplinirea obligatiilor prevazute de lege si folosirea mijloacelor legale pentru pregatirea si realizarea efectiva a apararii libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientilor sai (art. 38 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 republicata).

Avocatii nu trebuie identificati cu clientii sau cu cauzele clientilor lor, in caz contrar independenta profesiei de avocat este afectata, avocatul fiind supus unor represalii injuste.

Atacurile asupra avocatilor sunt adesea consecinta directa a identificarii avocatilor cu clientii lor sau cu interesele clientilor lor si deschis usa pentru interferente nejustificate asupra functiilor profesionale ale avocatului si/sau pentru incalcarea drepturilor sale fundamentale.

Ignorarea acestor dispozitii legale lipseste de continut dreptul la aparare si face justitiabilul vulnerabil in fata abuzurilor si inechitatilor din justitie.

Ignorarea acestor dispozitii legale face ca toate ghidurile de bune practici si incercarile timide si formale de dialog intre partenerii angrenati in infaptuirea actului de justitie sa esueze lamentabil.

Solicitam public Consiliului Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, sa verifice in ce masura, prin manifestarile si actiunile concrete, enumerate punctual mai sus, a fost afectata independenta judecatorilor audiati in legatura cu propriile hotarari judecatoresti, in conditiile in care nu s-a antrenat raspunderea penala sau de alta natura a acestora, iar hotararile judecatoresti in cauza se bucura in continuare de putere de lucru judecat, nefiind reformate.

Solicitam public Consiliului Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, sa verifice in ce masura, prin practica transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet in vederea analizarii posibilitatii exercitarii caii de atac, precum si in vederea motivarii caii de atac, si prin neasigurarea garantiilor privind respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, a fost afectata independenta justitiei.

Pentru ipoteza neluarii in considerare a celor de mai sus, urmeaza ca Baroul Timis sa analizeze situatia creata si, impreuna cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si cu celelalte Barouri, sa aplice masurile care se impun pentru a asigura in mod real recunoasterea dreptului la aparare si pozitia avocatului in procesul judiciar, PARTENER INDISPENSABIL AL JUSTITIEI. (Consiliul Baroului Timis, Decan, Avocat dr. Sergiu I. Stanila)




Leave a Reply