Pentru al doilea an consecutiv, medalie de aur la INCEMC Timisoara, pentru Marius Chirita si pentru grupul condus de el, la EUROINVENT 2022, cea mai mare competitie de profil care se desfasoara in estul Europei (P)

In perioada 26-28 mai 2022, la Iasi, a avut loc expozitia de inventica “EUROINVENT 14th  European Exhibition of  Creativity and Innovation”, unde dr. fiz. Marius Chirita si grupul pe care-l conduce – alcatuit din Virgil Rotaru, Mircea Nicolaescu, Mihai Marghitas, Liviu Mocanu (INCEMC Timisoara) si membru invitat prof. dr. fiz. Adrian Ieta (Suny Oswego University of New York, SUA) – au participat cu lucrarea: “First Rotary Ionic Engine with Contra-Rotating  Propellers”, inventie care a fost recompensata cu o medalie de aur. La eveniment au fost prezente peste 500 de inventii si proiecte din peste 40 de tari.


Concomitent cu EUROINVENT, lucrarea a fost acceptata la publicare in Journal of Propulsion and Power, May 2022, https://arc.aiaa.org/doi/full/10.2514/1.B38521 si va fi prezentata oral la prestigioasa conferinta a societatii americane de electrostatica, “The 2022 Joint Conference on Electrostatics” in Charlotte, North Carolina, USA, in 12-15 iunie 2022.

De fapt, este vorba despre prezentarea in cadrul expozitiei EUROINVENT 2022 a primului motor care are in componenta doua elice contrarotative care se invart independent una de alta, in sensuri contrare, pe acelasi ax, fara a avea nevoie de un mecanism auxiliar.

Sistemul de propulsie ionica inventat de Marius Chirita si Adrian Ieta permite – ceea ce pana acuma a fost imposibil de realizat – rotirea a doua sau a mai multor elice in sensuri contrare, pe acelasi ax, fara a fi nevoie de mecanisme auxiliare, cu conservarea perfecta a momentului cinetic, ceea ce mentine motorul intr-un echilibru perfect stabil la zborul in aer.

Ca exemplu comparativ, amintim, aici, elicopterul, care, pentru a se mentine in echilibru (pentru a nu se invarti in jurul propriei axe de rotatie), foloseste un mecanism suplimentar care conduce transmisia la o elice de dimensiuni mai mici, plasata in plan vertical, in coada.

Un alt exemplu ar fi dronele. care, pentru a fi stabile, au nevoie de minim patru motoare, doua se invart intr-un sens, doua in celalalt sens.

Implementarea unui astfel de motor, cu elice contrarotative, in constructia de drone ar permite, practic, zborul cu un singur motor sau cu orice numar impar de motoare.

Dupa cum ne spune dr. Marius Chirita, in privinta fortei obtinute, progresele recente inregistrate la INCEMC Timisoara demonstreaza ca sunt posibile aplicatii legate de propulsia in atmosfera.

Principiul de functionare este extrem de simplu si se bazeaza pe faptul ca varfurile subtiri ale acelor metalice, precum si marginile metalice ascutite, produc curgeri ale sarcinilor electrice locale, atunci cand intre acestea si un contraelectrod conductor se aplica o tensiune mare, in curent continuu. Ionii generati se ciocnesc cu moleculele neutre adiacente, cedandu-le aproape tot impulsul si energia captata prin accelerarea in campul electric.

Ca efect, aerul se pune in miscare pe sensul electrodul ascutit – contraelectrod (cu suprafata mult mai mare decat a electrodului ascutit/subtire) generand, astfel, o forta de propulsie pe directia electrod-contraelectrod.

Amintim ca, in urma cu doi ani, dr. fiz. Marius Chirita si prof. dr. fiz. Adrian Ieta au demonstrate, pentru prima oara, ca o elice modificata si introdusa intr-un contraelectrod cilindric poate genera suficienta forta de propulsie incat sa se ridice si sa zboare in aer, in conditii atmosferice normale.

Ei au construit pentru prima oara motorul ionic rotativ, “Rotary Ion Engine” (RIE) cu contraelectrod cilindric. Motorul nu are amprenta termica, magnetica sau sonora! Inventia a fost recompensata cu medalia de aur, la Euroinvent 2021.

Recent, Marius Chirita a inregistrat un progres semnificativ in transformarea fortei ionice in energie cinetica, prin modificarea arhitecturii electrozilor.

Astfel, in 2022, la INCEMC Timisoara s-au obtinut forte de propulsie mai mari de 8,25 ori decat cele raportate anterior de catre aceeasi autori (Marius Chirita si Adrian Ieta), forte ce depasesc limita de 20 N/m2 (densitate de forta) necesara pentru zbor, impusa de NASA.

“La momentul publicarii prezentului articol, fortele obtinute de catre noi le depasesc semnificativ pe cele raportate in literatura de specialitate, inclusiv pe cele ale celebrei universitatii din California, Massachusetts Institute of Technology (MIT)”, ne spune dr. Marius Chirita.

Noile date se afla in prelucrare si vor fi trimise spre publicare, impreuna cu prof. dr. fiz. Adrian Ieta, in cursul lunii iunie.

Cercetarile sunt finantate in baza proiectului CCCDI, PN-III-P2-2.1-PED-2019-3646 castigat de catre dr. fiz. Marius Chirita din cadrul INCEMC Timisoara, prin competitia directa organizata de catre Ministerului Roman al Educatiei si Cercetarii, in cadrul PNCDI III, in anul 2019. Titlul proiectului este: “Validarea experimentala a propulsiei ionice in conditii de laborator. Demonstrator: sistem de zbor cu motor ionic rotativ”, director de proiect dr. fiz. Marius Chirita. (I.P.)




Leave a Reply